Disgeuzie, ageuzie (alterarea gustului): cauze și tratament

Ultima modificare pe 22 februarie, 2023


Disgeuzia și ageuzia sunt tulburări ale simțului gustului. Simptome ale unor disfuncții ale senzorilor de gust, glandelor salivare sau la nivelul gâtului, disgeuzia și ageuzia pot avea multiple cauze și devin îngrijorătoare atunci când persistă și devin cronice. Descoperă mai jos care este diferența dintre disgeuzie și ageuzie, care sunt cauzele apariției acestor tulburări și cum pot fi gestionate.

Cuprins:

  • Alterarea gustului: care este diferența dintre disgeuzie și ageuzie
  • Modificări de gust – Simptome asociate cu disgeuzia
  • Gust ciudat în gură – cauzele disgeuziei
  • Tulburări ale gustului – diagnostic și tratament pentru disgeuzie
  • Gust ciudat în gură – Prevenirea disgeuziei
  • Care sunt complicațiile disgeuziei ?
  • Ageuzie – simptome asociate cu pierderea gustului
  • Lipsa gustului (ageuzie) – cauze
  • Pierderea gustului – diagnostic și tratament
  • Prevenirea ageuziei
  • Complicațile ageuziei

Alterarea gustului: care este diferența dintre disgeuzie și ageuzie 

Simțul gustului poate fi alterat în diferite moduri, fiecare situație fiind asociată cu anumite simptome:

  • disgeuzie este o modificare a simțului gustului, de exemplu, o senzație amară sau metalică resimțită în gură
  • ageusie înseamnă pierderea/ lipsa totală a simțului gustului.

Cele două tulburări ale simțului gustativ sunt caracterizate de simptome diferite pentru că au cauze diferite. De asemenea, fiecare dintre aceste tulburări are consecințe diferite asupra sănătății. 

Modificări de gust – Simptome asociate cu disgeuzia

O persoană care suferă de disgeuzie are simțul gustului modificat, iar printre simptomele asociate cu această tulburare se numără: 

  • schimbarea preferințelor alimentare – produse care îi plăceau pacientului la un moment dat sunt resimțite ca foarte neplăcute la gust
  • prezența gusturilor “fantomă” și neplăcute în gură: amar, metalic, dulce sau sărat
  • prezența gusturilor unor alimente care nu au fost consumate recent sau deloc.

Gust ciudat în gură – cauzele disgeuziei

Cel mai frecvent, anumite modificări de gust apar în contextul unei boli a sistemului digestiv, în asociere cu dureri de stomac, greață, lipsa poftei de mâncare. De asemenea, radioterapia și chimioterapia folosită în cancerele digestive poate să provoace leziuni la nivelul glandelor salivare și gustative. 

Totodată, pentru că gustul și mirosul sunt foarte strâns legate, în momentul în care simțul olfactiv este inhibat, de exemplu, în timpul unei infecții respiratorii care afectează nasul, aroma alimentelor poate să fie modificată.

Nu în ultimul rând, îmbătrânirea este asociată cu pierderea abilităților gustative. Modificarea gustului este resimțită diferit de fiecare dintre noi, dar este inevitabilă odată cu înaintarea în vârstă.

Printre alte cauze ale disgeuziei se numără:

  • administrarea anumitor medicamente care pot acționa negativ asupra sistemului digestiv ori asupra salivei, receptorilor gustului sau creierului. Printre aceste medicamente se numără antibiotice, antidepresive, tratamente contra epilepsiei și bolilor tiroidiene, antidiareice, diuretice
  • gingivita (inflamația gingiilor)
  • candidoza bucala
  • consumul de alcool
  • fumatul
  • diabetul zaharat
  • refluxul gastroesofagian
  • maladia Crohn
  • deficitul de vitamine sau de zinc
  • convulsiile
  • schimbările hormonale, de exemplu, în timpul sarcinii.

Tulburări ale gustului – diagnostic și tratament pentru disgeuzie

disgeuzie

Disgeuzia poate să fie diagnosticată folosind metode precum electrogustometria sau analiza chimică a gustului. 

În ceea ce privește tratamentul disgeuziei, cel mai important este să se stabilească motivele apariției acesteia și să se acționeze asupra lor, dacă este posibil.

Medicul poate să recomande varierea dietei, pacientul urmând să redescopere plăcerea testând noi feluri de mâncare, noi metode de gătit sau diverse condimente. Mâncatul lent și mestecarea prelungită a alimentelor pot să fie, de asemenea, utile în tulburări ale gustului. 

Este foarte importantă și o igienă orală corectă, cu periajul dinților de minimum două ori pe zi, timp de cel puțin două minute, folosirea aței dentare sau a dușului bucal și a unei paste de dinți recomandate de medicul dentist. Controalele periodice regulate la medicul dentist sunt utile în scop profilactic și pentru depistarea din timp și tratarea eventualelor probleme, precum gingivita sau candidoza bucală.

Renunțarea la fumat, un obicei care afectează senzorii gustului, este, totodată, recomandată. 

Alimentația în disgeuzie

Este recomandată împărțirea alimentelor în cinci-șase mese pe zi. De asemenea, este indicată o hidratare adecvată, însemnând consumul a 1,5 – 2 litri de lichide pe zi, pentru a reduce gustul neplăcut al alimentelor care poate persista în gură.

În cazul alimentelor resimțite ca fade, este recomandat consumul de produse cu aromă puternică naturală, de la legume, ca țelina, feniculul, prazul, roșiile, ciupercile sălbatice, la pește, orez parfumat, ca cel thailandez ori basmati, uleiuri parfumate, ca cel de nucă și măsline, brânzeturi cu mucegai etc. Condimentele sunt foarte importante, la fel și ierburile aromatice, murăturile și sosurile exotice.

În cazul gustului metalic, este recomandată utilizarea tacâmurilor și veselei din lemn sau din sticlă. Carnea roșie, care are un gust mai pronunțat, poate fi înlocuită cu ouă, pește, leguminoase, lactate și carne albă, pentru a acoperi necesarul de proteine. Fructele proaspete, ca ananasul și kiwi, dar și menta, pot stimula papilele gustative. 

Unele alimente favorizează gustul amar și ar trebui evitate dacă această aromă este resimțită ca neplăcută. Printre acestea se numără broccoli, ridiche neagră, leguminoase, grapefruit, ceai și cafea, dar și carne roșie. Sosurile albe, pe bază de lactate, și ingredientele dulci pot atenua senzația de amar. 

În ceea ce privește gustul acru, acesta poate fi atenuat prin evitarea alimentelor fermentate, ca iaurtul și murăturile, a condimentelor, ca oțetul, a vinului și a sosurilor pe bază de roșii. Adaosul de ingrediente dulci și de lactate poate să reducă senzația neplăcută de acru pe care o lasă anumite alimente.

Gust ciudat în gură – Prevenirea disgeuziei

O serie de măsuri legate de stilul de viață pot să ajute la limitarea sau prevenirea riscului apariției unui gust ciudat în gură:

Care sunt complicațiile disgeuziei ?

Tulburările de alimentație sunt cea mai importantă complicație a disgeuziei, fiind provocate de pierderea poftei de mâncare. Anumite alimente devin dificil de consumat, iar pacientul ajunge să sufere de alte probleme de sănătate din cauza dietei dezechilibrate. În cele din urmă, disgeuzia poate cauza o pierdere semnificativă în greutate. În acest caz, este recomandată consultarea unui specialist în dietetică sau nutriționist.

Totodată, pierderea poftei de mâncare poate să cauzeze depresie sau alte tulburări mintale. 

Ageuzie – simptome asociate cu pierderea gustului

Ageuzia este un termen medical care descrie pierderea unuia dintre cele cinci simțuri, gustul. Mai concret, persoana suferind de ageuzie are mari dificultăți în a recunoaște alimentele pe care le consumă și în a percepe aromele lor. Bolnavii descriu adesea această senzație ca și cum ar mesteca hârtie sau carton. Ageuzia este frecvent asociată cu lipsa mirosului, numită în termeni medicali anosmie. Ageuzia poate fi temporară sau persistentă și poate să aibă mai multe cauze. 

Hipogeuzie – pierderea anumitor gusturi

Ageuzia poate avea ca variantă hipogeuzia. Acest termen poate să descrie diminuarea drastică a acestui simț sau pierderea gustului în cazul anumitor arome (dulce, sărat, acru, amar sau umami).

Lipsa gustului (ageuzie) – cauze

Ageuzia a devenit o tulburare de gust foarte cunoscută în rândul populației generale odată cu pandemia de Covid-19, fiind unul dintre principalele simptome ale infecțiilor, în special cu primele tulpini de SARS-CoV-2. 

În afara afecțiunilor tractului respirator, de exemplu, răceală, gripă ori pneumonie, printre cele mai frecvente cauze pentru lipsa gustului se numără: 

  • afectarea nervilor, mai ales a celui glosofaringian
  • paralizia facială, de exemplu, în urma unui accident vascular cerebral
  • un traumatism
  • o stare proastă a sănătății orale
  • o infecție (o micoză sau o tumoare) a tractului respirator superior, a gurii, a limbii, în special, cancer din sfera ORL
  • inhalarea de substanțe toxice, inclusiv cele conținute de țigări
  • sindromul Gougerot-Sjögren, o boală autoimună a țesutului conjunctiv, caracterizată prin producția insuficientă a anumitor glande.

De asemenea, pierderea gustului poate avea aceleași cauze ca disgeuzia:

  • îmbătrânirea
  • radioterapia și chimioterapia folosite în tratarea cancerului
  • anumite medicamente, precum calciu-blocante, cele contra aritmiilor cardiace, epilepsiei, chelatori de cupru ori substanțe cu efect hipoglicemiant. 

Pierderea gustului – diagnostic și tratament

Similar disgeuziei, tratarea ageuziei depinde de cauza acestei tulburări. Diagnosticul poate fi pus de un medic generalist sau un specialist în otorinolaringologie, dacă ageuzia este asociată cu pierderea mirosului. Totodată, medicii pot recomanda anumite investigații, de exemplu, electrogustometrie, pentru a descoperi cauza pierderii gustului. Apoi, în funcție de diagnostic, pot fi luate în considerare mai multe soluții de tratament, de exemplu, cel pentru eliminarea unei infecții a tractului respirator sau a micozelor cavității orale.

Adoptarea unor obiceiuri de igienă orală corecte este, de asemenea, necesară.

Metodele de reeducare a gustului folosite în cazul disgeuziei pot fi utile și pentru ageuzie. Recuperarea gustului (și a mirosului) poate să dureze mai mult timp, iar, cu cât începi mai devreme, cu atât rezultatele sunt mai bune.

Prevenirea ageuziei

Anumite forme de ageuzie pot fi prevenite sau limitate dacă se iau unele măsuri legate de stilul de viață: 

  • evitarea/ renunțarea la fumat
  • menținerea unei diete sănătoase și echilibrate.

Complicațile ageuziei

În cazul pierderii gustului pe termen lung, pot exista consecințe directe asupra stării de sănătate. Pot apărea:

  • tulburările de alimentație, precum anorexia si bulimia
  • depresie, rezultată din scăderea interesului și a motivației.

Nu în ultimul rând, ageuzia combinată cu anosmia poate să afecteze integritatea organismului, în sensul în care împiedică bolnavul să detecteze anumite semnale de avertizare, ca un gust înțepător în gură sau mirosul de fum.

Tulburările de gust, precum ageuzia și disgeuzia, sunt asociate cel mai frecvent, cu pierderea plăcerii de a mânca, frustrare și tulburări de alimentație. De cele mai multe ori, aceste tulburări sunt temporare și dispar odată ce cauza care a condus la apariția lor este eliminată. Este necesară programarea rapidă a unui consult medical, pentru a identifica cauza pierderii gustului și a o trata cât mai curând posibil.

Sursa foto: Freepik

 

Resurse: