Xerostomia (gură uscată) – cauze, simptome, tratament

Xerostomia sau sindromul de gură uscată este de obicei o afecțiune temporară, care apare din cauza producției insuficiente de salivă. Poate să fie un efect secundar comun al unor medicamente ori tratamente, precum radioterapia, un simptom al unor boli sau o consecință a unor vicii, ca fumatul. Deși această tulburare nu pune viața în pericol și nu este contagioasă, ea poate afecta, printre altele, sănătatea orală și chiar viața cotidiană. Iată mai jos care sunt cauzele și simptomele xerostomiei și cum poate fi gestionată această problemă de sănătate.

Ce este xerostomia (gura uscată)

Xerostomia este termenul medical pentru gura uscată, o senzație neplăcută de obicei temporară. Xerostomia apare din cauză că glandele salivare au o activitate redusă, din diverse motive. Deși poate apărea la orice vârstă, afecțiunea este mult mai frecvent întâlnită la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani. 

Xerostomie – simptome

Corpul uman produce între 1 și 1,5 litri de salivă zilnic. Saliva protejează cavitatea orală prin lubrifierea și curățarea acesteia, împiedică răspândirea anumitor agenți infecțioși (bacterii, virusuri, ciuperci) și ajută digestia, prin descompunerea alimentelor, datorită acțiunii enzimelor din compoziția ei. Saliva păstrează sănătatea smalțului dentar prin neutralizarea acidității alimentelor, ceea ce contribuie la prevenirea cariilor. Saliva protejează dinții de demineralizare, prin menținerea unui pH adecvat care neutralizează acizii produși de bacteriile din placa dentară. Saliva ajută la vorbire, la mestecat și la înghițire, dar și la facilitarea percepției gusturilor. În cazul unei secreții reduse de salivă – care este produsă de diferite glande salivare, în principal de cele submandibulare, dar și de cele parotide și sublinguale -, apar rapid tulburări în cavitatea orală. 

Xerostomia poate avea ca simptome:

• Senzația de gură păstoasă
• Limba uscată
• Crăpături la colțurile buzelor (cheilita angulară)
• Uscăciunea buzelor
• Gât uscat
• Afte bucale
• Senzația de arsuri ale gurii, mai ales după consumul de alimente picante
• Respirație urât mirositoare (halitoza)
• Senzația de lipsă a salivei
• Senzația crescută de sete
• Dificultatea de a înghiți, a mesteca, a vorbi corect
• Modificarea gustului alimentelor (celulele receptoare ale gustului sunt sensibile doar la alimentele dizolvate în salivă)
• Reducerea mirosului
• Infecții orale, precum carii dentare și gingivite

Xerostomia – cauze

Anumite medicamente, cum ar fi antidepresivele și anticolinergicele, infecțiile glandelor salivare, fumatul și consumul de droguri, ca metamfetaminele, se numără printre cele mai frecvente cauze ale xerostomiei. 

Trebuie să fie făcută o distincție între senzația temporară de gură uscată, care poate apărea din cauza deshidratării ocazionale (febră, insolație, diaree etc.), și xerostomia permanentă. Reducerea producției de salivă (hiposialia) poate să apară și în următoarele cazuri:

• Îmbătrânirea. Odată cu înaintarea în vârstă, activitatea glandelor salivare se reduce în mod natural, un fenomen normal permanent. Prevalența xerostomiei ar crește de la 6% la 50 de ani la 15% la 65 de ani și la 30% după 65 de ani.
• Oscilațiile hormonale asociate, de exemplu, cu menopauza și sarcina
• Administrarea de anumite substanțe ca:
  • Anticolinergice 
  • Antihipertensive
  • Antihistaminice
  • Antispastice
  • Anxiolitice, antidepresive și neuroleptice
  • Calmante
  • Diuretice
  • Tratamente împotriva maladiei Parkinson
  • Medicamente prescrise în chimioterapie

În ce boli se usucă gura

Dacă te-ai întrebat în ce boli se usucă gura, trebuie să știi că este vorba despre: 

• anumite afecțiuni autoimune, precum sindromul Gougerot-Sjögren 
• HIV/SIDA
• Diabet
• Maladii renale cronice
• Maladia Alzheimer
• Boli ale tiroidei
• Deviația de sept

De asemenea, xerostomia poate apărea secundar:

• Radioterapiei capului și/sau gâtului (care poate distruge glandele salivare)
• Extirpării chirurgicale a uneia sau mai multor glande salivare
• Igienei orale necorespunzătoare

Stresul și gura uscată

Persoanele care suferă de stres pot suferi de xerostomie. Stresul și gura uscată sunt asociate deoarece în acest caz poate apărea o scădere a producției de salivă, dar pot fi și prescrise medicamente care au ca efect secundar xerostomia.

Cum se pune diagnosticul de xerostomie

Persoanele care suferă de uscăciunea gurii împreună cu alte simptome ar trebui să consulte un medic. Acesta va stabili, în baza simptomelor prezentate și a unui examen fizic, dacă tulburarea are drept cauză o afecțiune, de exemplu, sindromul Gougerot-Sjögren, care are ca manifestări și senzația de uscăciune a ochilor și inflamarea articulațiilor. 

De asemenea, medicul poate recomanda efectuarea unor teste, pentru a verifica dacă glandele salivare funcționează corect, inclusiv o biopsie a acestora. 

Deoarece gura uscată este unul dintre efectele secundare comune ale multor medicamente, el va lua în considerare și acest aspect, dar și eventuale tratamente, ca radioterapia indicată în cazurile de cancer. 

Xerostomia poate avea simptome comune sau asociate cu sindromul gurii care arde (glosodinia), o afecțiune medicală cronică dureroasă cu multiple cauze, precum cele neurologice, cu manifestări în sfera oro-maxilo-facială. 

Tratament gură uscată 

Senzația temporară de gură uscată dispare, de obicei, atunci când se tratează infecția care a provocat-o sau se încetează administrarea medicamentelor care o au ca efect secundar. 

Folosirea gelurilor substituente de salivă pot ameliora simptomul de gură uscată, precum și anumite gesturi ca:

• Hidratarea corespunzătoare, cel mai bine cu apă. Aceasta se bea regulat, cu înghițituri mici, pe tot parcursul zilei.
• Mestecarea de gumă fără zahăr
• Suptul de bomboane fără zahăr sau de cuburi de gheață
• Folosirea apelor de gură fără alcool
• Hidratarea buzelor cu un produs hrănitor, precum untul de cocos
• Utilizarea unui umidificator în cameră pe timpul nopții. Dacă te întrebi de ce se usucă gura și limba noaptea, răspunsul poate fi, cel mai probabil, acela că aerul din cameră este mai uscat. 

Pastile pentru gură uscată

După caz, medicul poate prescrie un anumit tratament gură uscată, dar și analgezice, dacă xerostomia este asociată și cu dureri. Acele pastile pentru gura uscată pot stimula secreția glandelor salivare.

Recomandări suplimentare pentru xerostomie

Evitarea fumatului, a produselor cu cofeină și/ sau alcool, a sucurilor de citrice foarte acre pot, de asemenea, contribui la ameliorarea simptomelor xerostomiei. 

Persoanele cu gura uscată ar trebui să își spele dinții în mod regulat cu pastă de dinți cu fluor pentru a preveni cariile dentare. De asemenea, ar trebui să consulte regulat un medic dentist, pentru prevenirea afecțiunilor cavității orale. 

Deși nu există o soluție unică pentru xerostomie, sunt numeroase modalități de a ajuta pacienții să își gestioneze mai bine starea. Doar o bună comunicare și înțelegere a problemei pot ajuta un pacient să identifice oportunitățile de prevenire a xerostomiei în viața de zi cu zi. De multe ori este util să noteze ceea ce consumă zilnic, precum și obiceiurile lor, pentru a vedea dacă apar legături între ingestia anumitor alimente și senzația de uscăciune, de exemplu. Managementul uscăciunii gurii începe în general cu identificarea cauzei acesteia, înainte de a recomanda măsuri de prevenție și înlocuitori de saliva și/sau stimulente salivare. Xerostomia este o afecțiune neplăcută, agravată de ambiguitatea care o înconjoară frecvent. Oferind pacienților cele mai bune informații posibile, ei pot fi ajutați să-și amelioreze disconfortul provocat de această afecțiune.

Gura uscată – complicații

Dacă este ignorată sau gestionată necorespunzător, gura uscată poate duce la complicații precum: 

• respirație urât mirositoare (halitoză),
• dificultate la înghițire
• Alterarea gustului și a mirosului
• Creșterea riscului de proliferare a bacteriilor și dezvoltarea altor infecțiii, precum cele orale

Xerostomia este o afecțiune destul de frecventă care, în principiu, poate fi gestionată prin eliminarea cauzelor și adoptarea unor obiceiuri sănătoase. Dacă senzația de gură uscată persistă mai mult de două săptămâni sau dacă îți afectează viața cotidiană, având impact asupra funcționării fizice, emoționale și sociale, fă-ți imediat o programare la medicul stomatolog. Acesta va evalua situația și îți poate oferi cele mai bune recomandări, fie de tratament, fie către un alt specialist, pentru analize suplimentare.

Sursa foto: Freepik