Ce este sinuzita maxilară? Cauze, simptome și tratament

Sinuzita maxilară este o infecție frecventă din sfera ORL, iar aproximativ 10% dintre cazuri au drept cauze afecțiuni dentare. Extinderea infecțiilor dentare în sinusurile maxilare este posibilă având în vedere distanța mică dintre rădăcinile dinților posteriori ai arcadei superioare și sinusurile inferioare. Medicul stomatolog poate suspecta o sinuzită maxilară atunci când pacientul se plânge de dureri de dinți, dacă are o infecție dentară ori dacă a fost supus unor tratamente recente și prezintă simptomele unei sinuzite unilaterală prelungită.

Diagnosticul și tratamentul trebuie să aibă în vedere atât cauza dentară, cât și sinuzita în sine. Iată mai jos ce trebuie să știi despre cauzele, simptomele, diagnosticul și tratamentul sinuzitei maxilare.

Sinuzita – afecțiune la nivelul sinusurilor

Dacă te-ai întrebat ce este sinuzita, trebuie să știi că aceasta este o inflamație a sinusurilor, provocată de prezența unui microorganism străin.

Omul posedă patru perechi de sinusuri (cavitățile umplute cu aer din interiorul oaselor feței, ce comunică cu cele nazale):

• maxilare (situate de o parte și de alta a nasului)
• frontale (situate deasupra sprâncenelor)
• etmoidale (situate între nas și colțurile interne ale ochilor)
• și sfenoidale (situate în spatele și deasupra ochilor)

Fiecare sinus comunică cu fosele nazale prin mici deschizături prin care se scurge în mod normal mucusul. Toate sinusurile pot fi afectate de această boală, care poate avea cauze virale sau bacteriene. Răspândirea unui agent infecțios irită și inflamează mucoasa sinusurilor, care sunt apoi obstrucționate. Mucusul nu mai este drenat normal și microbii se înmulțesc liber în acest mediu închis.

Comunicarea dintre sinusuri și cavitățile nazale devine imposibilă, ceea ce crește presiunea în primele. Sinusurile cel mai frecvent infectate sunt cele maxilare. Sinuzita poate fi acută sau cronică, în funcție de durata și de frecvența simptomelor.

Sinuzita maxilară este cel mai frecvent de origine virală, în timp ce sinuzitele frontale, etmoidale și sfenoidale sunt adesea de origine bacteriană.

Ce este sinuzita maxilară

După cum o indică și numele, aceasta este inflamația mucoasei care căptușește sinusurile maxilare. Sinusurile sunt situate deasupra rădăcinilor primului și al doilea molar și celui de-al doilea premolar (chiar și a primului premolar, molarului de minte și caninului, dacă sunt mari) și sunt despărțite printr-un planșeu osos a cărui grosime variază de la un individ la altul.

Sinuzita maxilară de origine dentară apare ca urmare a unui conflict de proximitate mică dintre dinte și sinus. Multe persoane nu știu că sinuzita poate avea și o cauză dentară. Cu toate acestea, inflamația unui dinte poate duce la inflamarea sinusurilor.

Aceasta nu se întâlnește niciodată la sugari, este rară la copii și tineri și cea mai frecventă este la adulți.

Sinuzită sau rinofaringită? Care sunt diferențele

Cele două afecțiuni au simptome comune, dar nu trebuie să fie confundate. Rinofaringita este inflamația localizată a faringelui și a cavităților nazale. Este aproape întotdeauna de origine virală, prin urmare antibioticele nu sunt eficiente în tratarea acesteia. Are de obicei printre simptome rinoreea, nasul înfundat, febra și tusea, însă nu provoacă dureri în oasele feței. Cu toate acestea, rinofaringita poate evolua spre sinuzită maxilară.

Tipuri de sinuzită maxilară

Sinuzita maxilară poate avea două forme clinice principale, după cum urmează:

Sinuzita maxilară acută

Sinuzita maxilară are o formă acută dacă durează cel mult o lună. Aceasta este cel mai adesea provocată de virusurile răcelilor comune, dar poate fi asociată și cu o suprainfecție bacteriană.

Este mai frecventă la persoanele care suferă de alergii respiratorii, rinite cronice, polipi nazali, dar și de o infecție dentară. Are ca simptome durere și secreții nazale pe o singură parte a feței, prezența unui miros neplăcut în nas, febra.

Sinuzita maxilară cronică

Sinuzita maxilară cronică durează peste trei luni și urmează unei forme acute netratate corect, fiind frecvent asociată cu alergii. Simptomatologia include o senzație de presiune facială, durere la nivelul sinusului afectat și secreții nazale purulente la nivelul unei singure nări, obstrucție nazală, halitoză, durere în gât, tuse, senzația de oboseală.

Cauzele sinuzitei maxilare

O infecție sau o inflamație a unuia dintre dinții aflați sub sinusurile maxilare poate afecta membrana osoasă care le desparte. Infecția se poate răspândi în interiorul cavității sinusului.

În sinuzitele unilaterale recurente sau prelungite se poate suspecta o cauză dentară, precum:

• Un dinte necrozat, din cauza unor carii incorect tratate, a unor traumatisme, bruxismului etc.
• Un tratament endodontic defectuos
• Boala parodontală
• Chisturi radiculare suprainfectate
• Suprainfecție după inserarea unui implant
• Leziuni traumatice ale dinților sinuzali sau ale sinusului
• Complicații infectioase ale molarului de minte superior sau caninului superior inclus
• Existenţa unei comunicări anatomice între cavitatea orală şi sinusuri în urma unei extracții dentare incorect abordate
• Deviația de sept

Pe lângă acești factori cauzali, se pot aminti o serie de factori favorizanti locali, sau chiar generali:

• obstrucția ostiumului din diverse motive cum ar fi: polipi sinuzali, deviatie de sept sau edemul mucoasei
• fumatul
• afecțiuni alergice sau inflamația cronica a mucosei
• creșterea secreției mucusului și scăderea motilitatii ciliare
• scăderea rezistenței a organismului (afecțiuni ale sistemului imunitar, HIV sau tumori maligne)

De asemenea, sinuzita maxilară poate fi cauzată de:

• Rinita acută sau cronică
• Dezvoltarea polipilor
• Boala de reflux gastroesofagian
• HIV
• Afecțiuni ale sistemului imunitar – poate fi asociată cu boli cronice precum mucoviscidoza ( I as clasifica ca mai sus pe acestia si cu cei amintiti la cauze dentare).

Semne și simptome sinuzită maxilară de cauza dentară

Printre simptome sinuzita maxilară de origine dentară se numără:

• O scurgere de mucus de culoare galbenă sau verzuie, de consistență groasă sau purulentă, dintr-o singură nară
• Un miros urât permanent simțit în nas
• Durere care iradiază către arcada dentară, sub ochi și/sau frunte
• Febră
• Stare de slăbiciune
• Diminuarea sau pierderea mirosului
• Senzație de presiune în regiunea sinusului
• Obstrucția nazală

Cum se pune diagnosticul în sinuzita maxilară

Medicul specialist în ORL va efectua o rinoscopie pentru a examina cavitățile orală și nazale și pentru a detecta eventuale scurgeri, caz în care este diagnosticată sinuzita maxilară.

Diagnosticul pozitiv al sinuzitei maxilare de cauza dentară se bazează pe semnele clinice coroborate cu rezultatele examenelor complemenare și de evaluare dento-parodontală a dinților sinuzali. Acesta poate fi confirmat de medicul stomatolog, medicul specialist de chirurgie dento-alveolara sau oro-maxilo-facială.

Controlul stomatologic este completat cu o evaluare pe baza unei radiografii panoramice dentare, de sinusuri sau retro-alveolare și cel mai sigur printr-un examen computer tomograf.

Tratamentul sinuzitei maxilare de origine dentară

Afecțiunea presupune un tratament complex, care va fi stabilit atât de medicul otorinolaringolog, cât și de cel stomatolog. În faza acută, un tratament pentru sinuzită maxilară va combina, de obicei, spălăturile nazale cu medicamente vasoconstrictoare, pentru drenarea sinusului afectat.

De obicei, mai ales dacă se stabilește și o cauză bacteriană, pacientului i se va recomanda un tratament cu antibiotic pentru sinuzita maxilară, administrat pe cale orală timp de aproximativ zece zile. Medicul mai poate prescrie, după caz, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene și analgezice.

De cealaltă parte, tratamentul stomatologic constă frecvent în tratamentul endodontic sau pentru boala parodontală, dar, dacă medicul stomatolog consideră necesar, va fi îndepart dintele care a provocat sinuzita. Dacă această abordare nu dă rezultate, sinuzita maxilară poate fi tratată pe cale chirurgicală, endoscopic (meatotomie medie) sau clasic, în funcție de caz. Intervenția chirurgicală se efectuează sub anestezie generală sau locală.

În toate cazurile, pacientul va reveni la controale, potrivit recomandărilor primite, pentru a se monitoriza procesul de vindecare și a preveni eventualele recidive.

Tratamentul profilactic implică tratarea din timp a cauzelor sinuzitei maxilare și evitarea problemelor dentare. Controalele stomatologice regulate sunt utile pentru prevenirea sau limitarea afecțiunilor dentare. Hidratarea și odihnă corespunzătoare, evitarea compușilor alergeni și a fumului ajută la prevenirea sinuzitei maxilare.

Complicațiile sinuzitei maxilare

Sinuzita maxilară, poate provoca, destul de rar, complicații grave, dacă nu este gestionată corespunzător. Se poate complica cu migrarea infecției la celelate sinusuri sau chiar se poate răspândi la creier și ochi și poate provoca următoarele probleme:

• Meningită
• Abces cerebral
• Tromboflebita venelor oculare
• Osteomielita oaselor frontale
• Septicemie
• Tulburări digestive prin ingestia secreției purulente
• Nevralgii infraorbitare
• Exteriorizarea infecției în părțile moi prin diverse abcese

În plus, în cazul persoanelor suferind de  care se confruntă cu astm, le poate agrava problemele respiratorii.

Persoanele care suferă de dureri de sinusuri și de probleme de vedere cu debut brusc ar trebui să solicite urgent asistență medicală.

Managementul pacienților cu sinuzită maxilară de origine dentară necesită o colaborare strânsă între medicul stomatolog și specialistul ORL, în vederea stabilirii unui diagnostic precoce și a unui plan de tratament adecvat.

„Sinuzita maxilară odontogenă este o afecțiune pe care o descoperim frecvent în cadrul primei vizite a pacientului în clinică. Semnele și simptomele sunt foarte greu de observat, motiv pentru care pacientul nu este atenționat din timp. Este foarte important ca atât examenul clinic, cât și investigațiile radiologice să fie realizate foarte atent de o echipă de specialiști încă de la început. Chiar dacă au fost urmate tratamente stomatologice pentru dinții sinuzali, sfatul meu este să mergeți în continuare la controale periodice pentru a preveni apariția sau dezvoltarea acestei afecțiuni dentare. Alegeți din prima o echipă de medici foarte bine pregătiți, pentru ca problemele stomatologice să fie mult mai ușor de tratat, fără durere, fără riscuri, iar rezultatele să fie excepționale.”

Dr. Raluca Drăgan, Medic Specialist – CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ.

Sursa foto: Freepik