Cum să previi și să gestionezi aftele cu ajutorul alimentației

Aftele sunt leziuni foarte mici, de culoare albă sau gălbuie cu contur roșu, care se dezvoltă în interiorul gurii, pe limbă, buze, obraji și gingii. Ele pot fi destul de dureroase și pot provoca disconfort în timpul meselor sau vorbirii. Deși cauza exactă a aftelor bucale nu este cunoscută, diverși factori, de exemplu, carențele nutriționale, tulburările sistemului imunitar și stresul, pot contribui la apariția lor. Alimentația joacă un rol important în prevenirea și gestionarea recidivelor. Descoperă mai jos cum pot fi folosite alimentele pentru prevenirea apariției aftelor și ameliorarea acestora. 

Ce sunt aftele bucale

Aftele bucale sunt ulcerații superficiale, de formă rotundă sau ovală. Acestea nu sunt contagioase și cel mai frecvent se vindecă de la sine, în decurs de una până la două săptămâni. Funcționarea defectuoasă a sistemului imunitar, dezechilibrele hormonale și leziunile din cavitatea orală – cauzate de mușcături accidentale, periaj agresiv ori proceduri dentare, cum ar fi un aparat ortodontic care nu a fost reglat corespunzător – pot favoriza aftele. La fel și carențele nutriționale, în special de fier, vitamina B12, acid folic și zinc. Printre alți factori de risc se numără stresul emoțional și anxietatea, dar și anumite medicamente (antiinflamatoarele nesteroidiene și beta-blocantele).

Care este rolul alimentației în dezvoltarea aftelor

Deși alimentele singure nu pot cauza în mod direct apariția aftelor, anumite tipuri de produse alimentare pot contribui la dezvoltarea sau agravarea lor. Medicii indică trei direcții în care dieta poate să joace un rol cheie în gestionarea aftelor:

• limitarea consumul de alimente care favorizează aceste leziuni, de exemplu, cele acide, picante, fructele uscate și anumite brânzeturi
• creșterea consumului de alimente bogate în acizi grași Omega-3, care contribuie la reducerea inflamației asociate cu aftele, implicit a durerii și disconfortului
• prevenirea carențelor nutriționale, care pot duce la recidive.

Alimente interzise la afte bucale

Pentru prevenirea sau gestionarea aftelor, este indicat să se evite sau să se limiteze consumul anumitor alimente despre care se știe că favorizează aceste leziuni dureroase. Printre alimente interzise la afte bucale sau al căror consum ar trebui limitat se numără:

• produsele alimentare acide – roșiile, ananasul, cireșele, oțetul și altele de acest tip pot provoca iritații. Acidul citric este o substanță care se găsește în mod natural în aceste alimente, dar este și utilizat în industria alimentară ca aditiv (E330). Inofensiv pentru organism, în doze mari, acidul citric poate să provoace eroziunea smalțului dentar și să atace mucoasa gurii, ducând și la apariția aftelor.
• citricele (proaspete și sucuri naturale) – portocalele, grepfrutul, lămâile și alte fructe acide pot irita zonele cu leziuni bucale. Acestea pot fi consumate când sunt foarte coapte, pentru că în acel stadiu conțin mai puțin acid citric.
• alimentele picante – ardeiul iute, pudra de chili, piperul și alte condimente pot agrava simptomele aftelor. Pentru a oferi mai multă savoare preparatelor, acestea pot fi înlocuite cu ierburi și verdețuri aromate.
• alimente cu potențial inflamator – fructele uscate, mai ales nucile, anumite brânzeturi – de exemplu, cele maturate tari, ca Gruyère, Gouda, parmezan -, ciocolata pot contribui la apariția inflamației în organism.
• alimentele sărate și abrazive – chipsurile, covrigii, biscuiții tari și gustările crocante pot leza țesutul bucal sau se pot lipi de membranele mucoase. Unele pot fi consumate înmuiate în supă, lapte sau ceai.
• băuturile alcoolice – cele fermentate, de exemplu, vinul, berea și cidrul, produc acid citric din oxidarea zaharurilor de către ciuperci.
• băuturile carbogazoase – acestea conțin acid, care irită cavitatea bucală.

Pe de altă parte, se poate lua în considerare rolul foarte specific al unor alimente consumate, fiecare organism fiind unic și reacționând într-un anume mod la ingestia lor. Medicii recomandă monitorizarea simptomelor apărute după consumul acestor tipuri de alimente, pentru că multe dintre ele au și mari beneficii pentru sănătate, deci pot fi mâncate dacă nu favorizează apariția aftelor.

Alimente care ajută la gestionarea aftelor

Niciun aliment în mod specific nu poate ajuta la vindecarea aftelor. Dar o dietă bogată în anumiți nutrienți poate juca un rol cheie în gestionarea simptomelor și în promovarea unei vindecări mai rapide. Iată mai jos ce alimente să alegi dacă suferi de afte:

• • iaurtul – acesta este bogat în probiotice și poate să ajute la restabilirea echilibrului bacteriilor benefice din cavitatea bucală, promovând vindecarea.
  • legumele cu frunze verzi – spanacul, varza și alte produse similare conțin mult acid folic și fier și pot ajuta astfel la repararea țesuturilor.
  • produse bogate în vitamina B12 – peștele, carnea slabă, ouăle și produsele lactate pot să asigure un aport adecvat de vitamina B12, care contribuie la menținerea sănătății pielii, printre altele. Se știe că un deficit de vitamina B12 poate să favorizeze apariția leziunilor, de exemplu, a cheilitei angulare (inflamarea și crăparea colțurilor gurii).
  • produse bogate în zinc – acest mineral ajută la vindecarea rănilor și poate fi găsit în stridii, carne de vită, carne de pasăre, leguminoase și cereale integrale. Zincul ajută și la funcționarea sistemului imunitar, ceea ce poate contribui la reducerea duratei și severității aftelor.
  • produse bogate în acizi grași Omega-3 – aceștia ajută la ameliorarea aftelor recurente pentru că au rol antiinflamator. De asemenea, pot reduce recidivele și durata de manifestare a aftelor. Îi găsești în uleiuri vegetale, pește gras (macrou, hering, sardine, somon etc.), dar și în suplimente alimentare. 

Suplimentele alimentare care pot ajuta la gestionarea aftelor

În cazul unui deficit constatat pe baza unor analize, pe lângă o dietă echilibrată, medicul poate să recomande anumite suplimente alimentare care pot fi benefice pentru prevenirea sau gestionarea aftelor. Printre acestea se pot număra suplimentele cu complexul de vitamine B, cu zinc și fier, cu acizi grași Omega-3, dar și cu lizină, un aminoacid care poate ajuta la prevenirea recidivelor și la promovarea vindecării, și cu probiotice, pentru restabilirea echilibrului bacteriilor bune din gură și susținerea sănătății orale.

Sfaturi suplimentare pentru gestionarea aftelor

În afara respectării unei diete specifice, dacă suferi frecvent de afte, poți lua o serie de măsuri suplimentare pentru gestionarea lor:

• Ține o evidență, într-un caiet, a alimentelor pe care le-ai consumat cu o zi înainte de apariția aftelor, pentru a le identifica pe cele la care ar trebui să renunți sau pe care să le limitezi.
• Mergi periodic la medicul dentist, pentru a-ți verifica starea de sănătate orală. Nu trebuie să aștepți să te doară un dinte ca să ajungi la medic. Fă controale în scop profilactic, pentru a limita riscul de apariție a unor afecțiuni dentare.
• Folosește o periuță de dinți cu peri moi, pentru a nu deteriora dinții și gingiile. Evită pastele de dinți care conțin lauril sulfat de sodiu (SLS), care are un efect puternic iritant, mai ales în cazul mucoaselor mai sensibile.
• Folosește o apă de gură pe bază de bicarbonat de sodiu. Acesta are rol antiinflamator, antiinfecțios și poate ajuta la reglarea pH-ului gurii.
• Nu consuma alimente foarte fierbinți, mai ales după apariția aftelor în gură. Pe de altă parte, alimentele reci pot reduce disconfortul produs de afte.
• Cere medicului recomandări privind analize medicale care ar putea ajuta la diagnosticarea unui anumit deficit nutrițional.

Aftele pot provoca durere și disconfort, dar respectarea unei diete sănătoase și evitarea anumitor alimente pot ajuta la prevenirea și gestionarea acestor leziuni bucale. Este, de asemenea, important să consulți un medic stomatolog, care îți poate oferi cele mai bune recomandări și un plan personalizat de tratament. 

Sursa foto: Freepik

Resurse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3530246/

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/0030422084903086

https://www.jacionline.org/article/0021-8707(58)90086-8/fulltext