Sialoree (hipersalivație): Cauze, boli asociate, tratament

Cuprins

Toggle

Sialoreea, numită și hipersalivație ori ptialism, este un dezechilibru între cantitatea de salivă produsă, respectiv înghițită de o persoană. Sialoreea nu este o afecțiune, ci o manifestare care poate să apară din motive dintre cele mai diverse, de la simpla senzație de foame la o boală mai mult sau mai puțin gravă, precum o infecție a mucoasei bucale, un cancer esofagian sau o tulburare neurologică. Dacă nu este tratată, sialoreea poate să cauzeze complicații, de la diverse infecții, boli, tulburări de vorbire și de alimentație la afectarea imaginii de sine. Iată mai jos tot ce trebuie să știi despre sialoree, de la cauze și simptome asociate la metode de tratament.

Cuprins:

Ce este sialoreea (hipersalivația)
Mecanismul salivației
Care sunt cauzele sialoreei
Hipersalivația în sarcină
Sialoreea la copii
Complicațiile sialoreei
Sialoreea – metode de tratament

Ce este sialoreea

Sialoreea apare atunci când saliva este produsă în exces sau când capacitatea de a o înghiți este redusă. Hipersalivația se poate manifesta noaptea, în timpul somnului, dar și pe parcursul zilei. De multe ori, sialoreea este o manifestare temporară, dar rareori este o tulburare izolată și, prin urmare, este recomandat să ceri sfatul unui medic. Un specialist este cel mai în măsură să pună diagnostic și să stabilească un tratament adecvat.

Frecvent, o salivare excesivă este asociată cu:

dificultatea de a mesteca
dificultatea de a înghiți
dureri abdominale
tulburări digestive
greață
vărsături.

Mecanismul salivației

Salivația este asigurată mai ales de glandele parotide și submandibulare și este un mecanism fiziologic controlat de sistemul nervos autonom. Salivația are ca scop menținerea mucoaselor umede, precum și lubrifierea limbii și buzelor în timpul vorbirii. De asemenea, saliva protejează cavitatea orală de bacterii nocive, sursa a numeroase afecțiuni dentare, și conține enzime care ajută la digestie. După ce este produsă, saliva este înghițită și reabsorbită în organism. Mirosul, văzul, sunetele sau simplul gând la mâncare se numără printre cei mai frecvenți factorii care stimulează în mod natural secreția de salivă.

În mod normal, saliva este secretată abundent o anumită perioadă după înghițirea alimentelor, pentru a curăța gura. Pe fondul unor patologii, poate, însă, apărea secreția excesivă de salivă, asociată cel mai frecvent și cu oboseala mușchilor faringieni, cauzată de nevoia continuă de a o înghiți.

Care sunt cauzele hipersalivației

Cauzele pentru salivare abundentă sunt foarte diverse și doar după identificarea acestora se poate institui un tratament potrivit. Cele mai frecvente cauze care pot provoca acumularea de salivă multă în gură sunt:

Probleme de sănătate orală – infecții la nivelul dinților ori al mucoaselor, stomatite, afte, iritații provocate de dinți rupți ori deteriorați, aparate ortodontice sau proteze care nu sunt reglate corespunzător, gingivite, fracturile sau dislocările de mandibulă, malocluzii, igiena orală deficitară
Anumite medicamente care au acest efect secundar, de exemplu, antipsihotice, sau care pot provoca intoxicații ce au această manifestare
Inflamații din zonele vecine gurii, de exemplu, la nivelul amigdalelor ori faringelui.
Probleme stomacale, precum greață, vărsături, gastrită, ulcer gastric, dar și starea de foame
Probleme hepatice
Mononucleoza infecțioasă
Otrăvirea cu arsenic sau mercur.

De asemenea, saliva excesivă poate să fie asociată cu diverse tulburări mintale, mai grave sau ușoare, de la stres și anxietate la stări de furie și ticuri nervoase, sau boli neurologice.

Nu în ultimul rând, o salivare abundentă poate fi un simptom al unei tumori, de exemplu cancerul esofagian sau cerebral.

Totuși, sialoreea este cauzată cel mai adesea nu de salivarea în exces, ci de tulburările de deglutiție. Printre cele mai comune cauze ale dificultății de a înghiți se numără:

boli din sfera ORL (sinuzite, larigite etc.)
alergii
o tumoare la nivelul limbii sau buzelor.

De asemenea, anumite boli neurologice pot provoca dificultăți la înghițire, de exemplu, boala Parkinson, scleroza multiplă, paralizia cerebrală sau accidentul vascular cerebral.

Hipersalivația în sarcină

La debutul sarcinii, pe fondul schimbărilor hormonale, femeile gravide se pot confrunta cu hipersalivație. Unele femei chiar pot manifesta hipersalivație până la finalul sarcinii. De asemenea, hipersalivația poate să fie cauzată de grețuri și vărsături, de refluxul gastric ori de stres, manifestări frecvente în sarcină.

Sialoreea la copii

Sialoreea este normală la copiii mici, de până în aproximativ patru ani, în perioadele în care le cresc dinții de lapte. Aceștia străpung gingiile și provoacă durere mai mult sau mai puțin intensă. Un medic stomatolog poate oferi cele mai bune recomandări în materie de îngrijire a dinților în această perioadă.

Complicațiile sialoreei

În lipsa unui tratament, sialoreea poate să provoace complicații de ordin fizic și psihic.

La nivel psihic, poate să afecteze foarte mult imaginea de sine, pentru că manifestarea poate să provoace jenă socială, izolare și evitarea interacțiunii cu cei din jur, ceea ce duce la anxietate ori depresie. De asemenea, poate să cauzeze tulburări de limbaj și de alimentație, alterând semnificativ calitatea vieții.

Din punct de vedere fizic, sialoreea poate să favorizeze cel mai frecvent:

infecțiile bucale
halena
pneumonia de aspirație (dacă saliva curge necontrolat în căile respiratorii ale gâtului și ajunge la plămâni la înghițire, alături, eventual, de alimente și lichide)
deshidratare, ca urmare a vărsăturilor
probleme de vorbire
probleme de alimentație
iritații și infecții ale buzelor și pielii din jurul gurii.

Sialoreea – metode de tratament

Nu există un medicament pentru salivare abundentă. Pentru a trata sialoreea este necesară, în primul rând, stabilirea cauzei specifice. Dacă hipersalivația are o cauză temporară, de exemplu, carii, infecții, sarcină, boala de reflux gastroesofagian, anumite medicamente, manifestarea dispare de obicei odată cu eliminarea ei.

Dacă hipersalivația este provocată de dificultatea de a înghiți, este necesară gestionarea acestei situații, tratând cauza ei. Uneori poate să fie nevoie de o terapie logopedică, ce se realizează cu ajutorul unui specialist. Reabilitarea logopedică poate fi utilă mai ales în cazul în care hipersalivația este provocată de boli neurologice care afectează și capacitatea de a vorbi.

De asemenea, producția de salivă poate să fie diminuată cu tratament medicamentos, de exemplu, cu anticolinergice, agonişti specifici pentru receptorii adrenergici, beta-blocante, atropină sublinguală, prin injectarea de toxină botulinică în glandele salivare, dar și prin iradierea glandelor parotide și metode chirurgicale.

Printre tehnicile chirurgicale folosite se numără submaxilectomia și redirecționarea canalelor excretoare salivare. Multe dintre aceste tehnici sunt însă foarte invazive.

Cel mai frecvent utilizate sunt injecțiile cu toxină botulinică, ce au efecte secundare foarte rare. Ele se administrează în glandele submandibulare, în cele parotide sau ambele, cauzând paralizarea acestora și oprirea producției e salivă. Rezultatele tratamentului se văd rapid și se mențin până la șase luni. Un astfel de tratament poate să fie benefic mai ales pentru pacienții cu boli neurologice, ca maladia Parkinson ori paralizia cerebrală.

În afară de tratamentul recomandat de medic, există unele măsuri care pot fi utile în reducerea sialoreei:

diminuarea aportului de alimente bogate în amidon
hidratarea adecvată pentru a evita deshidratarea
periajul regulat al dinților și folosirea apei de gură.

Hipersalivația este, de obicei, un simptom al unei probleme mai grave, de aceea se recomandă un consult medical, mai ales în condițiile în care calitatea vieții este afectată. Medicul poate să decidă asupra analizelor și investigațiilor care trebuie să fie efectuate, pentru a găsi cauza și a gestiona sialoreea în mod eficient.

Sursa foto: Freepik

Resurse